muntele oslea - flora
sursa: Nae Popescu Vilcan, colectia Muntii nostri
Judecand dupa altitudine, suprafata Muntilor Valcan ar trebui sa fie acoperita aproape in intregime de padure. Coborarea limitei padurii se datoreaza insa circulatiei advective foarte active pe culme, dar in special actiunii distructive a omului, in special pentru extinderea pasunilor. Haina padurii acopera in general versantii pana la 1400 - 1500 m. La parterul padurii se dezvolta arbusti si plante erbacee viu colorate formate din ghiocei (Galanthus nivalus), ciubotica cucului (Primula officinalis), floarea pastelui (Anemone nemorosa), leurda (Allium ursinum), macrisul iepurelui (Oxalis acetosella), crucea voinicului (Hepatica transsilvanica) in Cheile Sohodolului si pe Piatra Borostenilor s.a.
La limita superioara a padurii se intinde domeniul pajistilor. Cea mai mare diversitate a vegetatiei se observa pe Oslea, datorita prezentei calcarelor, a abrupturilor stancoase si a grohotisurilor. Braul de jnepeni (Pinus mugo) este prezent numai pe Oslea. Pajistile sunt invadate de tufe de ienupar (Juniperus communis), tufe de afin (Vaccinium myrtillus), de merisor (V. vitis-idaea), coacaz (Bruckenthalia spiculifolia) si foarte rar smirdanul (Rhododendron kotschyi). In vegetatia pajistilor multimea gramineelor este formata de iarba vantului (Agrostis rupestris), firuta (Poa media), paiusuri (Festuca rubra, Festuca saxatilis), taposica (Nardus stricta), coada iepurelui (Sesleria rigida). Alaturi gasim argintica (Dryas octopetala), sanzaiene (Galium rotundifolium), rogoz (Carex sempervirens), clopotei (Campanula abientina), martisor (Geum montanum), rusulita (Hieracium auriantiacum), horsti (Luzula spadicea), bobornic (Veronica aphylla), sangele voinicului (Nigritella nigra), planta ocrotita, turda (Carlina acaulis) s.a.
In hornuri si abrupturi intalnim bulbuci (Trollius europaeus), planta ocrotita, oite (Anemone narcissiflora), cruciulita (Senecio papposus), cujmarea de munte (Valeriana tripteris) s.a. Pe stanci plantele devin pitice sau se strang in pernite viu colorate, cautand adapost, cum sunt ochii soricelului (Saxifraga adscendens), urechiuse (Sempervivum montanum), laptele stincilor (Androsace lactea) si multe altele. In locuri defrisate si in tufarisuri s-au instalat rugi de zmeura (Rubus idaeus), fragi (Fragaria vesca), zburatoare (Epilobium angustifolium) s.a.
Vom adauga aici, alaturi de flori, si informatii despre alte plante, prietene toate.
In portiunile stancoase si abrupte si pe versantul sudic al Oslei padurea urca pana la 1600 m, iar pe versantul nordic ajunge la 1650 m. Pe versantul sudic, fagetele (Fagus sylvatica) vegeteaza pure sau in amestec cu gorunul (Quercus petraea), mai rar cu bradul (Abies alba) sau insotite de specii de amestec. Diseminat apare si molidul (Picea abies). In zona de limita, fagetele sunt marginite, uneori, de un brau ingust de molizi. In apropierea localitatilor Tismana, Topesti si Pocruia, pe pantele domoale, insorite si adapostite, intalnim castanul comestibil (Castanea vesca). In vecinatatea vaii Motrului gasim frecvent alunul turcesc (Corylus colurna). Pe terenurile calcaroase se dezvolta tufarisuri de specii mezoxerofile si xerotermofile, in special corn (Cornus mas), mojdrean (Fraxinus ornus), lemn cainesc (Ligustrum vulgare), dirmox (Viburnum lantana), paducel (Crataegus monogyna), maces (Rosa pendulina), scumpie (Cotinus coggygria) si liliac salbatic (Syringa vulgaris).
Pe versantul nordic, in partea inferioara si mijlocie, intalnim fagul, in care, subordonat, apar bradul si molidul, urmat de o fasie ingusta de paduri mixte de fag cu molid si apoi molidisuri pure, cu extindere variabila.